De mine, de durerea mea…
De mine, de durerea mea… Nu-ti mai pasa de sentimentele ce le am si de durerea ce imi apasa sufletul… de sufletul ce dragoste tanjeste si plange, se zbate si urla. Sparg. Ganduri si sentimente, simtaminte si durere, iar cand nu mai pot, cad in genunchi plangand, tinandu-mi capul in maini si tremurand … gandindu-ma doar la tine. Iar apoi incep sa alerg unde vad cu ochii … pe strazile pustii din noapte, prin parcurile goale, unde, candva noi ne imbratisam, alerg in noapte pana cand simt ca pic si muschii-mi crapa a urlare. Alerg si simt ca te iubesc… alerg si stiu ca te iubesc… alerg si incerc sa te uit insa nimic nu ma poate intoarce cu gandul de la tine. Nimic nu mi te poate scoate din minte si nimic nu ma poate face sa iubesc pe altcineva afara de tine.
Urlu. In genunchi. In ploaie. Da. In PLOAIE!!! si sper sa-mi spele pacatele… si sper sa imi ierti pacatele. si ma doare cand stiu ca nimic nu poate face sa fim din nou impreuna. Nimic nu pot face sa te tin din nou in brate, nimic nu ma poate aduce langa tine… Si urlu plangand, si imi vine sa ma dau cu capul de pereti, caci e numai vina mea… sunt singurul vinovat si numai din cauza mea te-am pierdut … iarta-ma… te implor iarta-ma…
Nici nu mai stiu de cand la poarta n-a sunat nimeni … am pierdut socoteala zilelor, iar intunericul e tot mai adanc… culorile cerului au murit. Vad doar nori gri si durerosi… vad doar durere si sange.
Randul tau inca n-a venit. … al meu insa …
Dar daca s-ar putea masura iubirea
Si tremur in tacere. Am realizat ca te-am pierdut definitiv si ca indiferent ce as face, in fata ta sunt doar un nimic. Sunt doar un alt ratat care a trecut prin viata ta iar acum, ma pui la arhiva.
Stau aici si te astept … si te voi astepta in fiecare clipa ce-o am … insa fara tine iubita mea, nu pot sa continui. Viata mea e atat de pustie si de goala fara tine, incat nu pot pot sa ma gandesc la nimic altceva decat la tine … minutele trec ingrozitor de greu… la fel ca orele si zilele in care ma gandesc ca esti departe de mine, poate cu “el” … cel care crezi ca te iubeste … dar daca s-ar putea masura iubirea, comparativ, nu stiu care ar iesi … eu sau el…? cred ca eu.
Spuneai candva ca ma vei iubi pentru restul vietii tale… si apoi ti-ai luat ultimul ramas bun. De ce? De ce aceasta subita schimbare? De ce nu ma lasi sa-ti arat ca nu mai e asa cum a fost?
Stiu ca acum totul s-a terminat … si viata mea de-acum inainte va fi ca si a unei legume … caci in starea asta am ajuns … dar nimanui nu’i pasa… nici nu trebuie … n’am nevoie de nimic de la nimeni … nu mai am nimic…
Te rog iarta-ma pentru tot… eu voi dansa cu ingerii … adio. Doar asa mi-ai spus nu?
Fără popas.
Niciodată nu mă'ntorc
Poate cineva să'mi spună.
Unde'am greșit?
Sau dacă măcar e bine.
Cum am gîndit?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu